Bienvenida
MENSAJE DEL MINISTRO DE CULTURA Y DEPORTES
LIC. JERÓNIMO LANCERIO CHINGO
Nuesto compromiso al recibir la misión encomendada por el Sr. Presidente Álvaro Colom y el Sr. Vicepresidente Rafael Espada de dirigir el Ministerio de Cultura y Deportes, nos dimos a la tarea de cambiar paradigmas y transformar concepciones sobre el arte y la cultura. Nos hemos enfocado a la difusión y valoración de nuestra identidad nacional diversa a través de la inclusión de las distintas manifestaciones culturales de los cuatro Pueblos guatemaltecos. En esta dirección, durante el primer año de gobierno hemos sentado las bases para la transformación hacia filosofías, actitudes y acciones encaminadas a este objetivo. Entre otras actividades, hemos ampliado el acceso a los servicios culturales, el deporte y la recreación al área rural; principalmente hemos atendido los municipios declarados en extrema pobreza en consonancia a la agenda social del gobierno del Ing. Álvaro Colom gestionada por el Consejo de Cohesión Social. Asimismo, hemos estimulado la implementación de las industrias culturales, impulsamos la desconcentración y descentralización de los servicios culturales, las academias comunitarias de arte, y las unidades de desarrollo local.
Nuestra esperanza está fundamentada en el enfoque socialdemócrata del Gobierno del Ing. Álvaro Colom, en abrir oportunidades de inclusión, formación, recreación y desarrollo cultural para todas y todos, especialmente en las comunidades más vulnerables del país.
Nuestro reto lo constituye continuar con ese cambio de paradigmas entre los que podemos mencionar la creencia equivocada que la cultura se oriente únicamente a las bellas artes y no a las capacidades de las comunidades que desde su cosmovisión, pueden recrear la cultura desde lo ancestral hacia lo contemporáneo.
Nuestra mayor satisfacción es haber iniciado el camino hacia las transformaciones necesarias, haber avanzado poniendo las bases de la desconcentración de los servicios culturales y haber iniciado el impulso de las industrias culturales que reivindicarán los espacios de participación conjunta de los cuatro Pueblos que componen nuestra bella Guatemala.
JUPAJ KAPAJ UTZIJ RI K’AMAL B’E RECH RI Q’ATB’ALTZIJ RECH NA’OJILAL ETZ’ANEM
NO’JINEL JERÓNIMO LANCERIO CHINGO
Ri QaChak patan
Ri Ku’b’al Qak’u’x
Ri Urayib’al Qak’u’x
Ri Nimalaj Qaki’kotemal
Ri QaChak patan
Ri QaChak patan, are chi’ xqak’am uq’ab’ ri chak patan ri xya’ chi qech rumal ri Nima K’amal B’e Alvaro Colom rachi’l ri Uk’ab’ K’amal B’e Rafael Espada, rech uk’amik ub’e ri Q’atb’altzij rech Na’ojilal Etz’anem, xqachaple’j ri qachak rech uk’exik kiwach xuquje’ kik’ak’arisaxik ri jalajoj taq chomab’al chi uwi’ ri je’lb’anoj rachi’l ri na’ojilal.
Tajin kqakoj ri qachuq’ab’ ri qano’jib’al che utzijoxik xuquje’ upatanixik ri jalajoj taq uwachib’al ri qatinamit ruk’ uto’ik uk’amik ub’e ri kib’antajik ri kajib’ Winaqilal e k’o pa we loq’olaj ulew. Rumal ri’, pa we nab’e junab’ rech K’amoj B’e , xqakoj ri uxe’el ri chak rech k’exoj chomab’al xuquje’ chakunem pa ub’i’ we qachak patan.
Xojkowinik, xqanimarisaj ri okib’al pa jalajoj taq tob’anik rech na’ojilal rachi’l etz’anem pa taq ri komon e k’o pa taq juyub’; are xqanab’ejsaj kilixik ri taq komon e k’o pa nimalaj meb’a’il jacha’ kub’ij ri Cholaj uchak ri Q’atb’altzij rech ri Tat Alvaro Colom chakutal rumal ri Moloj rech Riqoj Winaqil.
Xuquje’, qaya’om uchuq’ab’ koksaxik ri na’ojilal chakunib’al, tajin kejab’uj kiwach kulewal ri na’ojilal tob’anik, ri taq tijob’al rech je’lb’anoj xuquje’ ri Chakub’al rech Komon K’iyem.
Ri Ku’b’al Qak’u’x,
Ku’l ri Qak’u’x, chi uwi’ ri kub’ij ri Winaqchuq’ab’il rech ri Tat Alvaro Colom, xqajaq taq b’e, xqajaq taq uchi’ ja rech junamil, tijonem, etz’anem xuquje’ na’ojilal k’iyem chi kech ri ixoqib’ achijab’ ri keriqitaj pa taq ri komon ri e k’o pa k’axk’olil meb’a’il.
Ri Urayib’al Qak’u’x
Kurayij ri Qak’u’x, chi kqatanab’a’ ta wi kik’exik ri taq chomab’al jacha’ ri jech’ nojib’al ri kkib’ij chi ri na’ojilal xaq xewi la’ le je’lataq je’lna’oj, man jeri’ ta k’ut, ri taq komon xuquje’ kekowinik ruk’ ri kino’jib’al kkituxaj kkiya’ uq’ij ri na’ojilal rech ojer rachi’l ri rech kamik.
Ri Nimalaj Qaki’kotemal
Sib’alaj kojki’kotik, rumal chi xqamajij ri qab’e rech ri nima’q taq k’exoj, tajin kojb’in che ukojik uxe’el ri jab’un rulewal ri na’ojilal taq tob’anik xuquje’ uya’ik kichuq’ab’ ri Na’ojilal Chakunib’al, xa je ri’ ktzalij ri kiriqoj ib’ ri kich’ab’al ri kajib’ Winaqilal ri e k’o pa ri je’lalaj qatinamit Iximulew.
Chi unaqajil ri Oxlajuj B’aqtun (13 usutinem ri q’ij pa ri Mayab’ Cholq’ij), sib’alaj rajawaxik chi xewi wi kya’ upatanil ri jalajoj na’ojilal tzijonik, kjaqataj ri uchi’ ja rech ke’ok konojel ixoqib’ achijab’ pa ri raxalaj k’iyem, xa je ri kqawok jun achik’atal Iximulew Tob’anel, jalna’ojinel, k’iyitalik xuquje’ k’amonel.
Traducido al Idioma Maya K’iche’.
Popularity: 2% [?]














